🌟 Înscrie-te la următorul grup de practică și hai să antrenăm împreună „cele 15 secunde” în care să întrerupi reacțiile automate și să alegi cum să îți împlinești nevoile.

Ca mulți părinți, poate și cu background-ul de programator, care caută soluții, voiam să mă înțeleg cu vorba bună cu copiii. Să rezolv calm, să nu existe certuri, țipete, reproșuri între părinți și copii. Ce mai, armonie și pace!

De când a început să crească fata mea am observat că se repeta experiența surorii mele cu mama noastră. Adică neînțelegeri, certuri și reproșuri , de ambele părți, repetate și fără sfârșit.

Poate îți sună cunoscut: „niciodată nu faci curat”, „pe mine niciodată nu mă lași”, „numai pe el …” . Deși vedeam situația repetându-se, credeam că dacă mă concentrez suficient pe crearea armoniei, cumva se rezolvă.

Încercam să aplanez certurile, luam apărarea fetei față de soție și bineînțeles mă certam cu soția în privința modului de educare. Nu înțelegeam de ce soția nu vede lucrurile ca mine.

Și cu cât încercam mai mult să controlez totul, cu atât liniștea din familie „fugea” mai tare de mine!

De când mă știu, m-au preocupat eficiența, simplitatea și consumul mic de energie pentru realizarea oricărui lucru.

Sunt comod și nu îmi place să depun efort dacă nu îmi este clar ce beneficiu îmi aduce și cu ce costuri de timp, bani, energie și relații.

Și pentru că nu am găsit soluțiile perfecte (de calitate, eficiente, fără consum de timp și de energie) – am ajuns în timp la un blocaj în decizii, la inacțiune și la un sentiment cronic de neputință și de lipsă de scop: „eu nu știu ce vreau”, „nu pot singur” și „stau pe lângă alții să împrumut de la ei motivația și scopul”.

Am făcut ce am știut mai bine – am încercat să modelez lumea exterioară, familia, colegii, să fie eficienți, să-mi ofere siguranța, control, eficiența, comoditatea.

Primul moment de revelație l-am avut în 2016, la un atelier de Comunicare Nonviolentă la Cercetașii României când am plâns la întrebarea „Ce am realizat în viață?” și am răspuns „Nimic. Am încercat să fac diverse lucruri pe lângă servici pentru siguranța financiară, însă nu am avut rezultate în ciuda muncii pe care am făcut-o și nu mai trăgeam nici în aceeași direcție (a nevoilor mele de siguranță) cu soția.„

Revelația nu este că am plâns, ci că atunci când colegele de atelier mi-au oferit sfaturi și soluții din experiența lor, facilitatorul atelierului ne-a dat tuturor un exemplu de ascultare empatică și de conexiune autentică. Nici nu știam pe atunci ce înseamnă acest lucru.

Nu mi-a dat nici o soluție, nu mi-a pus nici o întrebare suplimentară. În schimb, a subliniat că ce aveam nevoie în acel moment, nu era de sfaturi, pentru că deja întorsesem lucrurile pe mai multe părți, ci doar să plâng.

Am continuat mai apoi Comunicarea Nonviolentă într-un grup de sprijin și acum ghidez alți oameni spre descoperirea acestei practici transformatoare.

În timp am avut realizarea că nu trebuie să-i „repar” pe ceilalți ca să am liniște. Trebuia doar să lucrez cu mine însumi.

De atunci:

• Am practicat CNV și alte metode de auto-coaching și auto-terapie
• M-am format ca facilitator, formator la Cercetașii României și la alte cursuri
• Am acumulat 10 ani de experiență în facilitare de grupuri adulți și copii la Cercetașii României
• M-am certificat în NLP Practitioner cu Marius Simion și Horia Radu

Am descoperit că în loc să încerc să controlez totul și să creez armonia perfectă „salvând” pe toată lumea, pot să accept că fiecare își are propria călătorie și să mă bucur de momentele de apropiere, văzând frumusețea chiar și în imperfecțiune.

Să nu îmi mai cred pe cuvânt dialogul interior critic și să mă privesc mai cu blândețe când lucurile nu ies așa cum le-am plănuit.

Este work in progres…

Motivul meu este egoist de-a dreptul. La fel cum ești instruit în avion să îți pui masca de oxigen înainte să îi pui copilului tău, tot așa cred că cea mai bună metodă să învăț ceva este să îl împărtășești cu alții.

Totodată, îmi antrenez stima, valoarea și încrederea în mine când știu că eu am toate resursele și fac ceva ce îmi place.

„Cele 15 secunde” ale mele și cu cele 15 secunde ale tuturor participanților la grupurile de practică se adună într-o viață în care eu „aleg să…”. Nu sunt obligat să reacționez, nu trebuie să fac, ci aleg să fac pentru că îmi împlinesc nevoile.

Și pentru că am observat cât de puternice sunt conceptele și uneltele Comunicării Nonviolente în viața mea, nevoia mea de contribuție este depășită doar de entuziasmul în a face acestă călătorie cât mai interesantă și pentru alți oameni.

Dacă și tu:

• Cauți mai multă claritate în viața ta
• Poate mai puține certuri și mai multă apropiere
• Vrei să fii înțeles și să fii auzit
• Să înveți cum să vorbești pe limba celuilalt
• Ești curios/curioasă să descoperi puterea vulnerabilității și a empatiei

…atunci te invit să mi te alături în această călătorie de descoperire și transformare!

🌟 Înscrie-te la următorul grup de practică „Cele 15 secunde” și hai să explorăm împreună puterea Comunicării Nonviolente!

Pentru că uneori cel mai important pas în comunicare nu este să vorbești perfect, ci să fii dispus să începi dialogul.